| Versuri Phoenix - Cantafabule - 1975 | << Back to Phoenix | < Back to Cantafabule |
|
|
|
Invocaţie |
Top |
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică Recită: Florian Pitiş Vouă, celor din hronici, pecetii şi herburi, fiarelor nepăscătoare de ierburi, nepăsătoare de carne de fiară, neumbrite de nour, nearse de soare Pajura, Bour, cu schiptru şi tiară? - mă rog - Să vă iviţi! / Să vă iviţi! Pre voi, fiare heralde, alde Pardosu', alde Irog-inorogu', vă rog Să vă iviţi! / Să vă iviţi! Fiarelor de bună şi de rea priinţă, pe cari vânatorul dac-o să le prindză, n-o să mi-se-aleagă cu pleavă şi abure, cu niscai sfarog Fiarelor din fabule, din eticeşti şi de zăbavă carţi, mă rog - Să se ivească! / Să se ivească! Vouă, cinstitelor, ţie, sperjure, şarpe sân-pomului jur-împrejure, fiarelor omului semiasemine alde Sirenei Celui Chentaur cu gură de aur, ca a Hrisostomului, mă rog - Să se ivească! / Să se ivească! Fiare cuminţi, cu-o mie de dinţi, cu coadă de peşte, cu gheare la deşte, cu unghie de ţap, cu cap, făr-de-cap, cu blana ca sfecla, cu ochii ca stecla, cu ochii de vâlc, fiare cu tâlc, cu duhori suave, fiare filozoafe... Ave! A psevdofiarelor cânt viaţa-neviaţa care nu se trece ca topită gheaţa, nu se risipeşte în văzduh ca ceaţa |
nici nu se rumpe ca subţire aţa, au se ovile;te ca batrână faţa; căci de zboară-mi zboară altfel decât raţa, se ivesc pe lume nu din ou ca raţa, nici nu-mi pasc fâneaţa-n toată dimineaţa, ci-şi păstreaza pururi harul şi verdeaţa, taina şi dulceaţa - fiindcă nici viaţa nu le e viaţă! Eu vă cânt şi vă descânt, vă invoc şi vă evoc, de noroc, de nenoroc, Vasilisc şi Inorog, Aspida şi Zgripţor-Roc. Eu vă agrăiesc, vă isc, Inorog şi Vasilisc, frate Dulf cu ochi de sulf, dimpreună cu Adelfa, soru-ta, eu v-aduc jertfa. Şi tot eu îi ţin ison, Păsării Calandrinon, Păsării de da sau ba, ca şi ţie, dumneata, Scarabee, scara mea... Eu vă cânt, eu vă trec pragul, eu vă strig la ceasul fix si tot eu vă uit de dragul împăratului Finics! Fie să renască numai cel ce har are de-a renaşte, curăţit prin jar, din cenuşa-i proprie şi din propriu-i scrum, astazi, ca şi mâine, pururi şi acum. |
Norocul Inorogului |
Top |
Text: Philippe de Thaün Şerban Foarţă / Andrei Ujică (în franceza veche şi română) Monoceros est beste, un cor at en la teste. Monoceros est beste, un cor at en la teste. Pur ço issi at nun, de bouquet at façon. Pur ço issi at nun, de bouquet at façon. Par une pulcele est prise, or oyez en quelle guise. Par une pulcele est prise, or oyez en quelle guise. De o copilă e prins, Inorogul prinţ, De o copilă e prins, Licornul prinţ. De o copilă e prins, Inorogul prinţ, De o copilă e prins, Licornul prinţ. |
Ea cu sânii în floare şi dulce, mi-l adastă ca pe-un stăpân. El alearga-ntr-un suflet să-şi culce, mândrul cap pe-al ei galeş sân. Capu-n poala ei bine nu-şi pune, că-mi adoarme ca un prunc. Vânatorul atunci îl răpune, mi-l răpune în veşted crâng. Asa-i ucis în somn, Inorogul domn! Asa-i ucis în somn, Licornul domn! En son devan se dort issi vient a sa mort. En son devan se dort issi vient a sa mort. |
Scara Scarabeului |
Top |
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică Fără pârghie, fără scripet, o gânganie-aşa măruntă că ar fi ea, într-un sipet, piatră pe-un inel de nuntă, Discul soarelui împinge, soarelui de la Eghipet, ca pe-o bilă, ca pe-o minge numai aure şi sclipet. Crugul scarabeului, sacra, scara leului, a zeului Soare! Ochiul scaraboului, galbenuşul oului, al noului soare! Crugul scarabeului, sacra, scara leului, a zeului Soare! Ochiul scaraboului, galbenuşul oului, al noului soare! |
|
Delfinul, dulce dulful nostru |
Top |
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică Frate Dulf, frate Dulf, Dulce Dulf, fratele nostru eşti. Dulce Dulf, frate bun între peşti. Numele tău fiind şi azi, nume de frate drept, care în larg te scalzi, valul tăind dirept. Ce Filadelf prin grec, al tau nume întreg, erai şi eşti, cu dragoste de fraţi, oameni nemaiaflaţi şi meşteri peşti, frate Dulf. Frate Dulf, frate Dulf, Frate bun, într-un vechi idiom, frate bun, peşte bărbat şi om. Clar călăuz pe mări, calea ne otăraşti, aer tragând pe nări, peşte ciudat ce eşti. Delfin şi eu prin cald al meu sânge, prin salt şi prin înot Destinul meu de-al tău, care ne treci prin hău, leg şi înnod, frate Dulf. |
|
Uciderea balaurului |
Top |
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică Zice că o naibă de balaur, zice că, coclit într-un coclaur, s-a ivit, la Virit, cetatea Virit, s-a ivit năsâlnic un balaur. Numai un voievod ar putea, biet norod, sa te scape de tot de ăl balaur. Fără el, în zale noi din floare de oţel, pe calu-i alb calare, se ivea, că-l lovea, cu sabia-l lovea, mi-l strivea, cel voievod călare. Numai un voievod ar putea, biet norod, sa te scape de tot de ăl balaur. Cică lui, sfânt voievod în zale, cică lui, i-au fost ieşit în cale, cu liliac, flori de leac, acuma şi-n veac, alb liliac, să-i dea măriei sale. Numai un voievod ar putea, biet norod, sa te scape de tot de ăl balaur. Numai un voievod ar putea, biet norod, sa te scape de tot de ăl balaur. |
|
Ştima casei |
Top |
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică Sfânt şarpe dat în dar alb, zidului meu statornic, lui inimă eşti şi ornic. Sfânt şarpe alb de var rob zidului meu şi vornic, fii, rogu-te, bun şi volnic. Desprinde-te azi din var cu pielea ta cea albă, cu solzi de-argint curat, ca şi o scumpă salbă, din bani de-argint curat! Arată-te iar şi iar, să te vedem pe pietre, şi prin iarbă pân-la brâu, cum şerpui printre pietre, şi prin iarbă ca un râu! şarpele casei drag, fără de venin, iată-ni-l azi în prag, falnic şi senin. Laptele dintr-un ol alb, de smalţ, adus, l-a sorbit domol, cam pe la apus. şarpele casei vechi, fără de venin, în prelung priveghi, falnic şi senin. Laptele de la oi, în blid alb adus, l-a sorbit cu noi, cam pe la apus. |
|
Pasarea Calandrinon |
Top |
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică Vine fără s-o chemi, i-auzi bate-n geam. Intră fără să-i ceri, mândră şi de neam. Vede prin carnea ta ca printr-un geam. Albă Calandrinon, cu ochi de mărgean. Sveltă fără cuvânt, la biet patul tău, În ochi privindu-te cu drept ochiul său Astfel fiind mântuit de ăl ceasul rău. Fiară cu dinţi de fier, zimţi de fierăstrău. Pleacă şi-n urma ei, foi de trandafiri. Doctor făr' de arginţi, straniu musafir. Albă Calandrinon, cu ochi de safir. Albă Calandrinon, cu ochi de safir. Soră, pasăre-n alb, psihi-mu, harnic, darnic duh, patemi, boala şi chin, ia-le tu: Du-le în vazduh! Soră, pasăre-n alb, psihi-mu, harnic, darnic duh, patemi, boală şi chin, ia-le tu: Du-le în văzduh! |
|
Filip şi cerbul |
Top |
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică Un cerb trecea, Cerbul Soare, Prin somnul tău, închisoare, Prin visul tău plin de doamne, Prin vidul tău, Măre Doamne, Prin zidul tău, doamne sumbre, Prin vidul tău plin de umbre, Prin visul tău plin de doamne, Prin somnul tău, Măre Doamne. Cerbule, cerbule, bunule, albule cerb, regele frâncilor vrea să te pună în herb. Cerbule, cerbule, bunule, albule cerb, regele frâncilor vrea să te pună în herb. Un cerb trecea, Cerbul Soare, visai că-l prinzi în prinsoare, în zvon prelung, zvon de goarne, dar el te-a luat, vai, în coarne... Cerbule, cerbule, bunule, albule cerb, regele frâncilor vrea să te pună în herb. Cerbule, cerbule, bunule, albule cerb, regele frâncilor vrea să te pună în herb. |
|
Vasiliscul şi Aspida |
Top |
Mult te rog, îţi fac ispită, vrednic fabulist: zi-mi ceva de o Aspidă şi de-un Vasilisc. Inima-i razbită, sufletul ucis, de colţi de Aspidă, ochi de Vasilisc. A - aaaaaaaaaaaaaaah A - aaaaaaaaaaaaaaah şarpe, şerpeste, cu solzi ca de peşte, râul şerpuieşte. Şi-n apa pârâului, umbra spinărăului, a şarpelui, răului. şarpe, şerpeste, cu solzi ca de peşte, râul şerpuieşte. Şi-n apa pârâului, umbra spinărăului, a şarpelui, răului. Pira, pira, nu pieri, şarpe, pira, pira, nu-nţepa, şarpe cu un cap, cu două, cu nouazeci şi nouă! Pira, pira, nu pieri, şarpe, pira, pira, nu-ntepa, şarpe cu un cap, cu două, cu nouazeci şi nouă! În râu că-mi intra, pân' la brâu intra, şarpe nu era, nici năpârcă rea, nu era nici hidră, '-n-apă de-mi intra. Hey |
A - aaaaaaaaaaaaaaah A - aaaaaaaaaaaaaaah A - aaaaaaaaaaaaaaah Era mare Vasilisca, trup având de odaliscă şi privire care iscă, patemă ce vatemă şi face din om neom. Ieşi deochi dintre ochi ochii cei vătămători şi de foc săgetători învăliţi să fie cu fireaguri albe să nu mai privească la obraze dalbe. |
Sirena |
Top |
Cine ţi-a auzit o dată, Cine ţi-a auzit o dată, Galeşă doamnă înnodată, vai! Glasul cel de alean şi miere, Glasul cel de alean şi miere, El nu va mai iubi muiere, vai! Fiinţă de acelaşi sânge, Fiinţă de acelaşi sânge, Braţele lui nu vor mai strânge, vai! Ce să fac cu tine goală, doamnă din adânc, Ce ma laşi să zac de boală de băiat nătâng? Ce să fac cu tine, pântec care nu legi rod, Că-ntre noi nu este punte şi nu este pod. Şi nu este pod. Doamne, n-ar mai fi fost să fie, Sămanţă de neam de stafie, Sămanţă de neam de stafie, vai! N-ar mai fi fost, Doamne, rusalcă, Verde la păr precum o algă, Verde la păr precum o algă, vai! Cu glasu-i cel de-alean şi miere, Cine-l aude-o dată piere, Cine-l aude-o dată piere, vai! Ce să fac cu tine goală, doamnă din adânc, Ce ma laşi să zac de boală de băiat nătâng? Ce să fac cu tine, pântec care nu legi rod, Că-ntre noi nu este punte şi nu este pod. Şi nu este pod Şi nu este pod. A - aaaaaaaaah A - aaaaaaaaah O - Oooooooooh O - Oooooooooh |
|
Pasarea Roc...k And Roll |
Top |
Mare este Roc, zace-ntr-un abis abisian. Se-nvârteşte-n loc şi se vede o dată într-un an. Gheare, plisc şi ochi de harpie, vine-ntins la soroc. Seacă apele din albie, pas de pasăre-dans, zvon de muzica rock. Hei hei Se repede glonţ, la un adormit de rinocer. Mi-l înşfacă-n clonţ, şi se-nalţă amândoi la cer. Gheare, plisc şi ochi de harpie, vine-ntins la soroc. Seacă apele din albie, pas de pasăre-dans, zvon de muzica rock. Oooh Hei hei hei hei Oooh |
Astfel este Roc, crud şi aprig zgripţor de Levant Nu manâncă foc, însa e temut de elefant. Gheare, plisc şi ochi de harpie, vine-ntins la soroc. Seacă apele din albie, pas de pasăre-dans, zvon de muzica rock. pas de pasăre-dans, zvon de muzică rock zvon de muzică rock Ooh zvon de muzică rock |
Cântic-lu A Cucuveauă-liei |
Top |
Cucuveaua-mbufunată snu t-aflai diu tioi aflată. Ci esti ahât blăstimată, si-ahât multu-nfărmacată. Pi caie casă ai stată s-pi-cai ugeac ai cântată, di timeli s-au răvăită Ş-oamenili tăţi, au murită, Ş-oamenili ttăţi, au murită. Aaah aaah Casa cea ce te-aninaşi, dupa cineri di cantaşi, era a-unui telnic mare, ti-oilii n-avea misurare. Cai cu iape misticate şi mule multu muşcate, avea hili, avea nurori, toţi cu feate ş-cu ficiori toţi cu feate ş-cu ficiori. Aaah aaah Aaah aaah |
Pi casa de-andai cantaşi, parc-ostroflu îl bagaşi Oile se-ngălbedziră ş-pân de una îl supsiră. Mule ş-cali tu na muciară păscându să-nfarmacară, tihtusiră hili, nurori, cu feate, cu toţi ficiorii cu feate, cu toţi ficiorii Cas-armase pundixită Şi di omaneni nemuntrită pân-cădzu şi-s face pade Şi criscu iarbă s-livade Şi criscu iarbă s-livade. Aaah aaah |
Zoomahia |
Top |
Aceasta e Zoomahia, războiul al fiarelor. Bellum ferrarum, aceasta este. Bellum ferrarum, aceasta este. |
|
Phoenix |
Top |
Iată, vine din nou, cel hrănit cu numai rouă de la Livan, într-acest an, al nouălea. Preajma blând, înmiresmând, rugu-i fumegând. Născutul din ou şi hranit cu numai rouă în roşu nimb, într-acest timp, al nouălea. Rodnic foc şi nou izvod, arderea-i de tot. Fie să renască numai cel ce har are de-a renaşte curăţit prin jar, din cenuşa-i proprie şi din propriul scrum, astăzi ca şi mâine, pururi şi acum |
|